Cred că scenografia de teatru a devenit pentru mine un pretext de manifestare a binomului „concept și formă”, în procesul de exprimare a unei stări de spirit. În munca mea cotidiană, dacă scot experimentul din proces, îmi dispare și randamentul. Curiozitatea mea din ultimii ani s-a mutat pe reciclare artistică- sculptură, fie că vorbim despre un costum sau despre o instalație. Mă interesează să ofer o nouă valoare unui obiect făcut din materie primă reziduală (resturi de textile, plastic), deplasând focusul pe impactul conceptului, nu pe prețul de piață al materialului folosit. În orice ramură mă extind, lumina este ingredientul meu preferat.